Primele documente ce atestă existența comunei Jilava datează din anul 1716 și sunt acte de vânzare emise la București, prin care care „popa Radu de la Jilava vinde logofătului Matei Fărcășanu o casă cu loc și grădină”. Fac referire la o așezare pe malurile râului Sabar, constituită la începuturi din patru comunități – Români, Ungureni, Sârbi și Țigănie.

Prima biserică din Jilava era o biserică din lemn, de rit ortodox, construită pe malul stâng al râului Sabar, într-o zonă inundabilă, urmele existenței sale păstrându-se până în perioada celui de-al doilea război mondial.

Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost construită mai târziu, în perioada 1815-1817, când întregul sat, la comanda moșierilor Iancu și Raluca Filipescu, s-a mutat într-o zonă ferită de inundații. Amplasamentul bisericii a fost ales, se pare, în apropierea moșiei conacului familiei și a fost amenajat astfel și cimitirul satului.

Această biserică a fost prima biserică zidită din localitate. Având o vechime de peste 200 de ani, este de înțeles că Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Jilava a suferit numeroase intervenții precum lucrări de întreținere și reparații. Trecerea timpului și deteriorarea provocată de acțiunea fenomenelor meteorologice și a cutremurelor au făcut necesare aceste intervenții.

Conform pisaniei sculptate în marmură amplasată în pridvor, deasupra intrării în biserică, despre aceasta se cunosc:

– A fost construită între anii 1815-1817 pe un nou amplasament, după ce vechea biserică din lemn a fost afectată de inundații.

– În urma cutremurului din 3 august 1831 s-a realizat consolidarea bisericii prin construirea unei centuri metalice.

– Următoarea reparație a avut loc în 1889, probabil necesară în urma cutremurului din 19 august 1888.

– Șase ani mai târziu, în 1895, s-a realizat „zugrăvirea” bisericii, ceea ce probabil se referă la refacerea decorației murale în tehnica culorilor în ulei.

– Următoarele intervenții care au avut loc conform pisaniei, precum și cele din urma primului război mondial, au avut loc în anii 1907, respectiv 1922, însă nu se cunoaște natura acestor lucrări.

– Învelirea cu tablă „plumbuită” și alte reparații sunt realizate mai târziu, în anul 1930.

– În anul 1946 se execută lucrări de ”adăugare anvon”, respectiv extinderea cu un pronaos cu cafas în prelungirea laturii vest a bisericii, reparații la streașină și soclu, reparații ale picturii interioare.

– Ultima intervenție menționată în pisanie face referire la restaurarea bisericii și indică anul 1955.

Conform informațiilor culese de la localnici, încă o serie de lucrări de reparații s-a realizat în urma cutremurului din 1977. Tot atunci s-au realizat reparații și la nivelul picturii murale interioare, mărturie stând portretul Patriarhului Iustin Moisescu (1977-1986). Pe același perete după anul 2007 a fost realizat și portretul Patriarhului Daniel moment la care s-au pictat probabil și tavanul cafasului.

Conform pisaniei amplasate pe fațada de nord a bisericii, pictura murală exterioară a fost realizată în perioada 1982-1984.

Această biserică marchează istoria lăcașelor de cult ortodoxe din zonă, reprezintă un reper istoric și spațial în comună datorită amplasamentului accesibil și datorită relației cu cimitirul comunei și cimitirul eroilor, în mijlocul cărora se găsește.

Biserica prezintă degradări produse de cutremure, intemperii și de trecerea timpului. Totodată se poate observa, atât la interior, cât și la exterior, incompatibilitatea lucrărilor de reparații efectuate în deceniile trecute cu suportul originar al bisericii.

În urma analizei etapelor constructive ale bisericii se observă o lipsă de coerență între intervențiile pe care le-a suferit biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Jilava. Întrucât aceste intervenții au fost executate din necesitatea de a repara diverse daune punctuale (ex. învelitoarea, reparații la nivelul paramentului) sau din necesitatea de a rezolva diferite probleme observate pe parcursul exploatării (ex. extinderea pronaosului, închiderea pridvorului, înlocuirea tâmplăriilor, instalații electrice), se consideră necesară o abordare complexă, integrată, de consolidare și restaurare a bisericii.

Stilul arhitectural în care biserica a fost construită comandă o altă rezolvare a turlei, compatibilă cu stilul arhitectural și volumetria bisericii, precum și pentru învelitoarea navei (această propunere apare și în documentele de arhivă – referatul privind lucrările necesare a fi executate în anul 1946 înaintat către Ministerul Culturii – Comisia Monumentelor Istorice).

Importanța arhitecturală și istorică a Bisericii ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” impune cu necesitate consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a acestui monument în vederea menținerii statutului său la nivel local și regional și îmbunătățirii relației dintre biserică și comunitate, întrucât Jilava este o comună în continuă dezvoltare.

Implementarea investiţiei are următoarele obiective:

• restaurarea unuia dintre cele mai vechi monumente din comuna Jilava;
• refacerea/îmbunătățirea unor spații necesare funcțiunilor de cult;
• armonizarea din punct de vedere volumetric și plastic a construcției prin rezolvarea acoperișului și turlei într-o manieră favorabilă pentru un edificiu de asemenea statut;
• creşterea nivelului importanței culturale și turistice a zonei;
• îmbunătățirea stării actuale a monumentului și anticiparea și prevenirea unor probabile/posibile degradări viitoare;

Conform observațiilor și recomandărilor expuse de studiile preliminare (studiu istoric, studiu geotehnic, expertiză tehnică, expertiză privind pictura murală), se consideră a fi necesare intervenții ce au ca scop ameliorarea din punct de vedere volumetric, estetic și funcțional a bisericii. Aceste intervenții se referă la armonizarea elementelor constructive ale bisericii și la corelarea imaginii acesteia cu statutul de monument istoric:

– lucrări de consolidare structurală

– refacerea turlei pe structură ușoară din lemn tencuită la exterior, în acord cu stilistica de factură neoclasicistă de secol XIX în care a fost concepută plastica bisericii

– refacerea șarpantei și refacerea învelitorii cu materiale adecvate statutului de monument istoric

– restaurare pictură interioară și exterioară

– lucrări de restaurare interioară și exterioară a finisajelor la pereți, pardoseli, plafoane

– refacerea instalațiilor electrice (curenți tari și curenți slabi), încălzire, ventilații și climatizare

– refacere trotuar perimetral și iluminat exterior de punere în valoare

Măsurile de consolidare propuse au în vedere eliminarea și ameliorarea deteriorărilor care influențează siguranța bisericii, și prevenirea evoluției lor sau apariția altora.

Ideea centrală a conceptului de consolidare este refacerea caracterului monolit al construcției odată cu restabilirea legăturilor distruse și îmbunatățirea comportării structurii la acțiuni seismice.

Principalele lucrări de intervenţii necesare sunt:

• decopertarea completă a tencuielilor exterioare și interioare de la pereți, arce și bolți (din zidărie sau lemn), inclusiv de la planșeul din b.a. al cafasului;
• consolidarea zidăriei portante prin repararea fisurilor (rețeseri, injectări, desfaceri și refaceri în zonele dislocate);
• executarea de buiandrugi din beton armat la golurile de uși și ferestre care nu au buiandrugi din arce de zidărie sau există dar sunt compromiși;
• refacerea sistemului de pardoseală conform soluției arhitecturale, cu asigurarea hidro și termoizolației, ținând cont și de posibilitatea executării instalației de încălzire în pardoseală;
• desfacerea integrală a învelitorilor și protecției din tablă de la nava bisericii, pridvor și turlă;
• verificarea bolții cilindrice din lemn de la nava bisericii pe la extradosul acesteia și, funcție de starea elementelor structural, repararea locală astfel încât să nu fie afectată pictura. Dacă acest lucru nu este posibil, bolta se va reface pe porțunea afectată sau integral, conform propunerilor din proiectul de arhitectură;
• executarea unui planșeu din b.a. ce reazemă pe centuri perimetrale amplasate la partea superioară a pereților. De acest planșeu se va ancora bolta existentă. Structura boltii se va verifica și repara local dacă este cazul, astfel încât să nu se afecteze pictura;
• deoarece la momentul întocmirii prezentei documentații nu există posibilitatea accesului în podul bisericii, nu se cunoaște cu exactitatea structura bolților absidelor naosului și altarului. Prin urmare propunerile de intervenții se fac în două premise:

□ dacă se constată că bolțile sunt din zidărie de cărămidă, acestea se păstrează și se vor consolida prin suprabetonare cu bretele din b.a, legate de structurile adiacente proiectate.

□ dacă bolțile absidelor sunt din lemn, acestea se verifică, se repară local unde este cazul și dacă lucrările de reparații locale nu afecteză pictura de la interior. Dacă acest lucru nu este posibil, acestea se refac partial sau integral conform propunerilor din proiectul de arhitectură.

–     desfacerea butucului și refacerea integrală a acestuia cu o structură din zidărie de cărămidă confinată cu elemente verticale și orizontale din b.a. La partea superioară a butucului se va executa o placă din b.a. suport pentru turlă;

• desfacerea și refacerea turlei cu o structură din lemn, conform propunerilor din proiectul de arhitectură;
• desfacerea și refacerea integrală a șarpantelor existente;
• se va desface zidăria aticului din pod pe o înălțime de 20-25 cm pentru executarea unei centuri perimetrale din b.a. la nivelul actual al cornișei existente. Pe latura de vest frontonul existent se va demola până la cota centurii proiectate și se va reface cu o structură din zidărie confinată, cu centură înclinată la partea superioară și doi stâlpișori adiacenți nișei existente între cele două centuri ale frontonului. În această centură se vor îngloba piesele metalice de ancorare a elementelor șarpantei (cosoroabe, căpriori). La partea superioară a frontonului se va reface din b.a. crucea existentă la forma și dimensiunile originale;
• suprabetonarea arcelor transversale și longitudinale de la naos în cazul în care acestea sunt din cărămidă sau refacerea acestora din b.a., cu rezemare pe pilaștri proiectati din b.a., încastrați în grosimea zidurilor, în cazul care acestea sunt din lemn. Suplimentar, se vor prevedea 2 arce transversale din b.a.- unul cu rezemare pe pilastri amplasați la limita vechii biserici și celălat la extremitatea vestică a navei, cu rezemare directă pe centurile longitudinale;
• înlocuirea completă a întregului sistem de colectare al apelor pluviale (învelitori, jgheaburi, burlane);
• toate elementele din lemn ale şarpantei, bolților, turlei, etc. vor fi tratate ignifug şi antiseptic.
• refacerea trotuarelor perimetrale, prevăzute cu rigole de colectare a apelor care, prin amenajarea planului general al incintei, vor asigura îndepărtarea apelor pluviale de construcție.

Proiectul de arhitectură prevede o abordare integrată a edificiului, luând în calcul elementele valoroase ale bisericii și straturile care s-au suprapus de-a lungul istoriei sale. Propune eliminarea elementelor nevaloroase adăugate în timpul unor lucrări de intervenție din trecut și punerea în valoare a straturilor care costruiesc caracterul bisericii și susțin statutul său de monument istoric:

– Restaurare pictură murală interioară și exterioară;

– refacerea turlei pe structură ușoară din lemn tencuită la exterior, în acord cu stilistica de factură neoclasicistă de secol XIX în care a fost concepută plastica bisericii

galerie

La finalul lucrărilor de consolidare și restaurare, comunitatea comunei va regăsi biserica într-o formă nouă, compatibilă cu statutul de monument istoric și de lăcaș de cult armonios, cu un rol sporit de atractivitate și importanță din punct de vedere cultural, social și turistic.

– refacerea șarpantei și refacerea învelitorii cu materiale adecvate statutului de monument istoric – tablă titan zinc cu falțuri duble orizontale, inclusiv restaurare profilatură cornișă

-desfacere închidere pridvor cu tâmplărie PVC și geam termopan

– Înlocuire tâmplărie interioară și exterioară cu tâmplărie din lemn stratificat stejar cu geam termorezistent

– Desfacerea pardoselilor existente și montarea straturilor de rupere capilaritate, pardoseală din dale de piatră naturală, cu rost perimetral de aerisire

– Desfacere tencuieli interioare și exterioare în zonele nepictate și refacerea acestor tencuieli cu mortare speciale de restaurare

– Prevederea instalațiilor aferente – electrice curenți tari și curenți slabi, paratrăsnet, instalație de detecție și avertizare incendiu, instalații de avertizare efracție

– Instalații de iluminat interior

– Instalație de încălzire electrică prin pardoseală

– Instalație de climatizare și ventilații

– Sistematizare verticală cu realizarea pantelor de scurgere a apelor din precipitații;

– refacerea trotuarului de gardă a bisericii din dale de piatră montate pe pat de nisip și șapă slab armată, cu rost perimetral de aerisire;

– rigolă pentru colectarea apelor pluviale;

– Prevederea unui elevator cu șenile pentru accesul persoanelor cu dizabilități locomotorii, cf. legislației în vigoare;

– prerevederea dotărilor suplimentare pentru persoane cu dizabilități vizuale, auditive: indicatoare de orientare tactilă , audioghiduri;

– instalații de iluminat arhitectural de punere în valoare a monumentului.